in mine
in trecutul care este prezent prin constanta existentei lui in realitatea mea.
ne-am spus mai multe despre noi decat ne-am spus in 5 ani de cand ne cunoastem.
dorinta de a-l mangaia si de a-i alunga durerea si licarirea zambetului usor ironic din ochiul dureros.
nu pot sa uit ca l-am iubit chiar daca a fost cat un falfait de pleoapa peste ochii albastri.
mi-au placut intotdeuna jocurile nostre jumatate serioase, jumatate ironice si nonsalanta acida care ii mascheaza fricile.
instinctul meu de femeie-mama care ma face sa-l protejez.
si acele trei secunde cat m-am cuibarit in bratele lui.
totul este pretios si inseamna viata
my fucked up life...uneori
uf, meea...
AntwortenLöschen