Ginduri de noapte

Stau in pat, pe jumatate treaza si cuget rumegind ca o vaca cu creier gigantic pe care l-as vrea mic cit un ou de porumbel.

Zilele trecute citeam, la Kundera cred sau aiurea ca in ultima vreme evoluez intr-un soi de ceata existentiala, ca scriitorii sint niste indivizi care simt nevoia sa vorbeasca tuturor despre ce ii framinta pentru ca... (stai asa ca ma duc dupa carte sa ma uit - si m-am dus dar, luind-o din raftul ticsit, mi-au cazut altele in cap, cred ca trebuie sa imi iau un mobilier ceva, mai bine nu ca iar bag bani in obiecte si ajung in zona de sclavie materiala)...

Zice asa: "scriem carti pentru ca odraslelor noastre nu le pasa de noi. Ne adresam unei lumi anonime pentru ca sotia noastra isi astupa urechile cind vorbim" si mai zice el multe de la pagina 110 la 111 despre asta. Si termina: "fiecare se inconjoara de propriile sale cuvinte, ca de un zid de oglinzi ce nu permite sa razbata nici un glas din afara"

si acu ma rumeg si imi dau seama ca are dreptate, scriu si ai mei nu ma citesc, doar fiica-mea citeodata si uite aseara nora-mea stind si citind ce ii aratam pe celalalt blog, ii spune fiului meu care se arata mirat de susotelile noastre la miezul noptii: maica-ta scrie foarte misto.
Voila, am un fan. E bine, o sa mai scriu.

Sa ma stabilizez mental, sa ies din ceata, cred ca intrezaresc malul, farul si batista fluturata. Sau eu sint pe mal, pindind corabii. Nu conteaza, gindesc prea mult, astept sa imi treaca gindirea si sa imi revina simtirea sa scriu. Nu aici, dincolo, in cearceafurile mele zdrentuite.
Ca Eva ar trebui sa doarma putin, sa se odihneasca si s-o lase pe Lilith sa zburde ca e imbufnata, si asa, sint dizarmonice in ultima vreme si nu imi face bine chestia asta.

PS: ce aiurea e postarea asta, nici eu nu ma inteleg prea bine ce am vrut sa spun acum 5 minute. Dar aia cu mine pe mal imi place, e ca o pictura ceva intre Monet si Aivazovski, ca unul are siluete in soare transparente si celalalt ceruri si mari frumoase. Deci eu ma disipez in natura, efemera ca un val, imi ramine batista care flutura, gestul care...
Iar aberez! Dormi, femeie ca si miine e o zi, si daca continui tot asa, o sa iti moara toti neuronii si o sa ramina doar unul si ala setat aiurea si ce dracu o sa mai formatezi, apoi?!