"The most terrifying fact about the universe is not that it is hostile but that it is indifferent; if we can come to terms with this indifference, then our existence as a species can have a genuine meaning. However vast the darkness, we must supply our own light." Stanley Kubrick

10.04.10

trec ginduri ca trenurile

dis de dimineata, in patul-corabie care arata ca dupa o revolta marinareasca.
Rememorez frinturi ale zilelor trecute de tip: de ce naiba, femeile gravide seamana cu niste giste uriase?! de ce, intilnesc femei cu creier mic care alearga ca apucatele dupa stabilitati si certitudini si angajamente eterne?! isi fixeaza radarul pe cite un prezumtiv procreator si se dau lovite in aripa. el nestiutor isi arunca tot arsenalul de cucerire in joc si se faleste ca a capturat o maiastra. ulterior se dovedeste ca ea este o gisca obisnuita care ii pune o ghiulea de un membru, egal care, si-l leaga de piciorul patului declarindu-se satisfacuta si implinita. el se blazeaza, viseaza fapte de vitejie, se arunca in substitute de fericire extraconjugala sau alcool.
Mda, eu una privesc mai degraba, casnicia (cu ghilimele pt ca nu cred in chestia cu hirtia, popa etc.) ca pe un parteneriat, in care fiecare ar trebui dincolo de afinitati spirituale, umane, fizice sa isi pastreze verticalitatea, fara pervertiri, trunchieri ale eu-lui, respectindu-se reciproc, avind incredere el in bunatatea si dedicatiunea ei, ea in umarul lui de sprijin.
Recunosc am fost odata gisca. Acum sint un hibrid femela/mascul care isi cauta o liniste, echilibru interior intru impacarea celor doua spirite.
Si mai recunosc ca mi-as dori un mascul/femela. Masculinitatea lui sa cultive ocrotind feminitatea mea. Iar latura mea masculina sa ii ofere un umar pe care sa-si piarda oboselile si fricile.

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen