o fata noua

orasul meu are, si prevad prin secoli a lui inaltare!
a rasarit un mindru carol I calare pe armasar, supradimensionat in fapt si detaliu.
a mai rasarit un santier la coada disparuta a ecvestrei personificari domnesti de la universitate. dealtfel toate personajele din marmura si bronz s-au mutat in sir indian in parcul izvor.
biblioteca nationala a capatat culoare si forma in fatada pe cheiul dimbovitei.
spitalul coltea arata de parca ieri a fost inaugurat
si inca un mall de lux a incununat sirul de margaritare de pe tichia chelului, chiar in buricul tirgului.
in rest, sosele suspendate isi continua tiriitul reptilian iar cladiri marginase ale altor artere viitoare se transforma in praf si pietre.
lebedele, ratele si paunii au plecat la iernat cedind cismigiul stolurilor de ciori.
in rest sanatate si virtute, dragii mei.

cit despre mine, eu astept curatenia de primavara pentru ca duhoarea urinei emanata de trotuarul universitar (si nu numai pe acolo) si a rahateilor prinsi sub talpa bocancului drept, (pentru ca nu e asa?! o zina a cacatelului nu exista!) imi inunda canalele olfactive si ma impiedica sa am sentimente frumoase fata de urbea natala.