Bucuresti

Am afirmat ca este un oras pe care il detest.
Uite, taman pentru apa rosie care curge din fintina de la universitate, din cea de la cercul militar, pentru tarabagii ambulanti de la unirii, chiloti, lalele, zarzavaturi, ciorapi, pentru strazile copilariei mele care au fost inlocuite de monstruozitati, pentru praf si mizerie umana, pentru mirosurile oribile care imi ingheata nasul, pentru decrepitudinea care imi raneste retina, pentru chipurile schimonosite si incrincenate din jur.
Il iubesc citeodata, pentru nebunii frumosi care imi sint acei prieteni, pentru un parc, pentru plimbarile agale si berea rece la o terasa, pentru intimplari si intilniri cu oameni dragi.
Si-l mai iubesc uneori pentru povestile lui spuse de bunica si pentru linistea castanului de la capatiiul ei.