Olympia

continuind ideea din comentariul anterior.
Dincolo de contextul istoric al difuzarii filmului Olympia al lui Riefenstahl, facind abstractie de influenta doctrinei si "filozofiei" national-socialiste, de simbolurile naziste, de saluturile teapene (culmea nu numai ale spectatorilor, ci si ale delegatiilor din grecia, austria, italia, franta) aceasta pelicula este una de referinta.
Conceput in 1936, prelucrat timp de 7 luni, timp in care Riefenstahl a montat, comprimind filmarile de pe 400.000 de metri de pelicula, intr-o ora si 55 de minute, filmul a aparut in 1938 si reprezinta dincolo de controversele pe care le-a nascut o capodopera a genului, o revolutie in arta cinematografica din punctul de vedere al tehnicii si inovatiilor operatoricesti si conceptuale folosite.
Filmul de altfel, a fost inclus de revista Time in lista celor mai bune 100 de filme ale tuturor timpurilor, aceasta pe linga numeroasele premii primite la vremea respectiva si ulterior.
Filmul are 2 parti:
Sarbatoarea popoarelor (Fest der Völker)
Sarbatoarea frumusetii (Fest der Schönheit)
Prologul primei parti este deosebit, imaginile ruinelor acropolei se impletesc cu imagini ale statuilor antice grecesti, atleti si zei.  Cea mai sugestiva este cea in care celebra statuie a discobolului, capata viata. Nudurile atletilor surprinse in cele mai sugestive pozitii, preamaresc frumusetea si perfectiunea corpului uman.
Astfel conceptul antic Kalos Kagathos capata valentele actualitatii.
Aprinderea si apoi calatoria flacarii olimpice incheie prima parte si fac trecerea la partea a doua in care practic, apoteotic, se prefigureaza omagiul adus frumusetii umane. Nuduri in miscare, nuduri sculpturale, barbati si femei, nuduri in trasaturile carora gratia completeaza puterea.
Cea mai mare parte a documentarului artistic prezinta pe scurt apoi, desfasurarea competitiei olimpice, surprinzind momentele cheie ale acesteia.
Incheierea filmului este conceputa in acelasi registru cu inceputul.
In ambele parti, camera trece de la panorama la cadru restrins, pasaje si imagini optic suprapuse.
Surprinzator este si faptul ca Jesse Owens care cistiga proba de saritura in lungime este prezentat cu aceeasi intensitate eroica ca si cistigatorul japonez al maratonului.
Interesante, inovative si sugestive sint imaginile maratonului, cadre detaliu pe miinile alergatorului, umbra lui in miscare si picioarele acestuia, tehnica noua de abordare a unei dinamici a desfasurarii cursei.
Dramatismul filmului este subliniat de muzica, aceasta sustine maretia si totodata gradueaza intensitatea imaginilor, trecerea de la actul sportiv la freamatul tribunelor, efortul atletilor este juxtapus freneziei spectatorilor.
Am spus ca voi face abstractie de contextul istoric, de sublinierile ideologice, aservite regimului sub care si pentru care a fost conceput, printre altele si ca mijloc de propaganda.
Asadar pentru cine este curios sa il urmareasca, aici este un link cu filmul in varianta germana, mentionez doar faptul ca Leni Riefenstahl a conceput trei variante de montaj diferite, pentru cei trei "destinatari" importanti, in engleza, franceza si germana, fiecare dintre acestea avind mici diferente de continut.
Aici insa as vrea sa pun o varianta care circula pe youtube si care este un montaj interesant al prologului pe muzica lui vangelis
enjoy si vorbim dupa